Traian Basescu este betiv, Victor Ponta plagiator, Elena Udrea este amanta presedintelui, Crin Antonescu este somnoros / lenes, Oana Roman mananca foarte mult, Florin Piersic este vorbaret si dramatic, Bianca Dragusanu este infidela… persoanele publice primesc usor etichete pe baza unor elemente mai mult sau mai putin relevante, care le vor defini ulterior personalitatea in perceptia generala. Oamenii pun usor etichete si, daca ai primit una, foarte greu mai scapi de ea. Mai tineti minteti cand Calin Popescu Tariceanu s-a razgandit, in urma cu multi ani, in privinta demisiei? Ani la randul a fost etichetat drept “Razgandeanu”.
Pana si categoriile de persoane primesc etichete: de exemplu, blondele sunt proaste, scotienii sunt zgarciti, tiganii sunt hoti si cersetori, evreii sunt fara scrupule in afaceri… si sa nu fiu socotit drept antisemit ori o persoana ce face discriminari de orice fel, pentru ca nu am nicio problema de acest gen. Dar perceptia generala exista si despre asta vorbim aici. Evident, probabil ca nu exista nicio legatura intre culoarea parului si IQ, la fel cum stiu tigani foarte respectabili, la fel cum evreii sunt si ei oameni normali de toate tipurile, la fel cum probabil exista scotieni generosi (nu cunosc scotieni de niciun fel, de aceea spun probabil). Etichete nu trebuie sa fie neaparat veritabile, adica nu spun neaparat adevarul.
La fel se intampla si in privinta brandurilor. Este foarte important cum te prezinti si cum esti perceput de public inca de la inceput. Daca pentru persoanele publice chiar si atributele negative pot fi avantaje, in cazul brandurilor este mult mai delicat, caci publicul = consumatori. Adica perceptia se traduce in bani.
Am auzit ca vineri a nascut Oana Roman. Eram pe un chat financiar online unde in general se discuta strict chestii economice, dar unde se mai deviaza uneori, pe masura ce apar diverse stiri. Asa a fost si cu stirea cu Oana Roman, care s-a transformat imediat in bancuri pornite tot de la eticheta pe care o are. Gen “din cele 200 de kile ale ei, i-a cedat fetitei doar 2”.
Ce etichete si-au castigat brandurile? De exemplu, Orange si Vodafone sunt vip-urile in telefonia mobila, companiile sofisticate, ce ofera multe servicii de tot felul, ce face caritate si care inoveaza, oferind tehnica de cea mai inalta calitate. Iar aceste etichete (castigate prin fapte, dar mai ales prin strategia de marketing, publicitate, relatii publice si responsabilitate sociala corporativa) au facut ca milioane de clienti sa ramana aici desi tarifele Vodafone si Orange sunt mai mari decat alternativele din piata.
Ramanand in aceeasi zona, Cosmote si rcs-rds au eticheta de “ieftin”. Asta sa fie de bine? Partial. Pentru ca, in continuare, Cosmote si rcs-rds (DigiTel, DigiMobil) sunt pe pozitiile 3 si 4 in piata si au sanse mici ca ceva sa se schimbe. De ce? “Ieftin” nu este un argument destul de bun pentru oricine. Unii se tem de ieftin, pentru ca il asociaza cu prost. De aceea, desi a progresat mult, Cosmote inca are probleme in a atrage clientii care sunt dispusi sa cheltuiasca mult, pentru ca acest segment vrea multe servicii si optiuni, calitate maxima si se teme de “ieftin”.
Danone a avut mari probleme de la scandalul de prin 2007, pentru ca, desi nici macar nu a fost vinovata de nimic, si-a atras eticheta de “firma aceea cu iaurt cu probleme”. Multi au evitat sa consume Danone in favoarea unor branduri ca Napolact, Milli, Zuzu, Fulga etc. Danone a investit mult in promovare exact pe aceasta zona, a calitatii, astfel incat a reusit, probabil, in prezent, sa scape de eticheta nedorita.
Dacia inca se lupta cu eticheta pe care i-au dat-o romanii pe parcursul a cateva decenii – masina proasta. La export, succesul Dacia este adus si de faptul ca se pozitioneaza drept o masina smart, cool, economica, pentru cei ce stiu sa nu arunce cu banii. In Romania, o prefera mai mult cei ce nu au alta posibilitate… dar lucrurile se schimba, caci Dacia creste ca imagine.
Brandurile trebuie sa fie extrem de atente cum si unde se asociaza, cum actioneaza, cum isi trateaza consumatorii. Mai ales intr-o era in care comunicarea este la cote maxime (media si online media), etichetele se pun extrem de rapid.
